Memoria Vegetala – Umberto Eco



memoria-vegetala

Fara doar si poate, La memoria vegetale nu va atinge niciodata popularitatea pe care o are Numele Trandafirului, dar este o carte placuta, documentata, plina cu informatie interesanta si presarata cu puseuri de umor elegant.

Memoria vegetala si alte scrieri de bibliofilie, acesta fiind numele complet al traducerii in limba romana, trateaza pasiunea unor colectionari care trateaza cartea ca pe un obiect, din punct de vedere strict fizic, analizand psihologia bibliofilului (care atinge uneori limita manifestarii bolnavicioase).

 

Bibliofilul insa, desi atent a continut, isi doreste obiectul cel dintai iesit de sub tipar, daca se poate. Exista bibliofili – pe care nu-i aprob, dar pe care ii inteleg- care, avand o carte cu paginile netaiate, nu le taie pentru a nu vatama obiectul dobandit.

Dupa o parte de inceut interesanta si placut scrisa, in care Umberto Eco trateaza „Memoria vegetala”, acesta se lanseaza in analiza unor editii de carte veche, cu istorii despre falsuri, preturi mai mult sau mai putin astronomice si alte detalii istorice care, marturisesc drept, m-au cam plictisit. Il apreciez pe Eco Umberto ca pe un scriitor genial, nu ca pe un anticar.

Mi-a placut insa Monologul interior al unui e-book, in care personificarea gadget-ului este facuta cu maiestrie, in asa fel incat, la final, mai in gluma mai in serios, ajungi sa lacrimezi pentru drama respectivului e-book. Un capitol scris bine.

Pentru cei care vor sa se delecteze cu cateva capitole superbe, aflati ca gasiti cartea aici, intr-o „memorie vegetala” marca Rao.

 

Vezi detalii

One Comment

  1. Pingback: Umberto Eco a murit - cultura in doliu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*