Carti cu exercitii si activitati inspirate de pedagogia Montessori

Editura Meteor Press a adus din Italia, sub licenta, carti care cuprind exercitii si activitati inspirate de pedagogia Montessori. Pentru inceput, din aceasta colectie face parte o serie compusa din trei volume, dedicate varstelor cuprinse intre trei si sase ani. Pe mai departe, o imbogatire cu materiale necesare insusirii descoperirii si invatarii prin joc, concepute special pentru a stimula abilitatile cognitive ale copiilor mici.

 

Montessori – o lume de realizări
PRIMA MEA CARTE DESPRE NUMERE
Text de Chiara Piroddi
Ilustraţii de Agnese Baruzzi
Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu

Eficienţa în dobândirea unei capacităţi sau în dezvoltarea cunoaşterii necesită unele elemente fundamentale: creativitate, libertatea alegerii, simplitate, varietate şi distracţie. Acestea sunt ingredientele alese şi combinate pentru a crea această carte de activităţi în scopul învăţării numerelor, destinată copiilor cu vârsta de la 4 la 6 ani.
„Prima mea carte despre numere” a fost concepută şi realizată pentru copii de vârstă preşcolară, cu scopul de a le stimula conştientizarea şi dezvoltarea capacităţilor pentru reamintirea şi asocierea formelor cu numerele de la 0 la 9. Mijloacele adoptate în crearea activităţilor sunt inovatoare, deoarece se bazează pe principiile Metodei Montessori. De aceea, paginile oferă distracţie şi jocuri, dar în acelaşi timp deţin o structură conceptuală fundamentală specifică, fiind strategic orientate spre consolidarea dezvoltării cognitive a copilului.
Activităţile din carte explorează cerinţele aritmetice necesare pentru învăţarea numerelor de la 0 la 9 în valoarea lor fonologică (numele fiecărui număr în parte), cantitativă (valoarea cantitativă asociată fiecărui număr) şi morfologică (forma ce distinge fiecare număr, pentru a învăţa să fie citite şi scrise). Activităţile au fost aranjate în carte într-un fel din ce în ce mai complex, astfel încât copilul ajunge să cunoască treptat caracteristicile diverse ale numerelor. Totuşi, el poate opta să înceapă cu activitatea care-l atrage cel mai mult, ba chiar este îndemnat să procedeze în acest fel! Se speră că va putea alege singur felul cum să-şi utilizeze cartea, fiind astfel captivat de jocuri, dedicându-şi atenţia asupra numărării elementelor într-un context, apoi colorării numerelor sau unirii punctelor pentru a învăţa cum să le scrie, ori înţelegerii cantităţilor prin intermediul formelor care cresc în mărime, pictării cu degetul ori lipirii de autocolante în locurile corecte. Utilizarea de autocolante cu inserturi lipsite de ambiguitate îi permite copilului să se joace independent, verificându-şi exactitatea muncii, observând singur orice eroare şi învăţând să se autocorecteze. Este important să nu vă întrerupeţi copilul-explorator în timp ce este concentrat asupra activităţii sale şi nici să nu interveniţi pentru a-l corecta. Nu este necesar să-i acordaţi un timp pentru începerea sau terminarea activităţii, deoarece copilul trebuie să se bucure de carte după cum crede de cuviinţă. Dacă unele activităţi par prea complexe, le poate încerca din nou ulterior, când se simte pregătit, iar curba dezvoltării sale a mai avansat puţin. Adultul trebuie să-şi asume o poziţie de însoţitor şi să aştepte cu răbdare şi interes iniţiativele copilului. Prezenţa sa este însă indispensabilă pentru citirea instrucţiunilor pentru jocuri. Experienţa numerică trebuie să aibă o conotaţie concretă şi să nu se piardă în explicaţii complicate; copilul trebuie să înveţe să conceapă numerele nu ca pe entităţi abstracte, ci ca pe elemente cu o semnificaţie clară, utile în ordonarea experienţelor zilnice. Din acest motiv, activităţile se referă adesea în mod deliberat la viaţa din familie (de exemplu, există activităţi de cumpărare, aranjarea hainelor, prepararea unei prăjituri etc.). De câte ori e posibil, este bine să favorizaţi activităţile de manevrare a materialelor, de exemplu sugerându-i copilului să atingă numerele ce urmează să fie decupate, folosind degetul arătător şi urmărind direcţia săgeţilor, sau să le coloreze. În această privinţă, pictarea cu degetul este foarte utilă, pentru că permite copilului să experimenteze mai bine caracteristicile formei prin explorarea tactilă.Structura activităţilor caută să respecte cele 3 etape de învăţare progresivă definite de Montessori. 1. prezentarea şi explorarea materialului prin intermediul simţurilor (văz, auz şi mai presus de toate pipăit), 2. recunoaşterea obiectului lecţiei, 3. reamintirea materialului respectiv. Activităţile constau din: jocuri de asociere a formei numărului cu sunetul cuvântului-număr şi cantitatea pe care o reprezintă, de asemenea prin intermediul paginilor ce conţin numerele şi cartonaşele pentru decupat, astfel încât copilul să poată păstra materialul despre numere şi cantitatea corespunzătoare şi să continue cu activităţi de joacă externe cărţii; jocuri despre numerele cardinale şi elemente de numărare; jocuri specifice despre numărul 0, pentru a exprima absenţa cantităţii; jocuri despre reprezentarea spaţială a numerelor, pentru a crea copilului percepţia că o dimensiune care creşte sau se micşorează fizic corespunde cu cantitatea; jocuri de recunoaştere şi reamintire a cantităţii numărului, în primul rând prin folosirea autocolantelor de la sfârşitul cărţii, ce trebuie lipite în anumite locuri de pe pagini; şi în sfârşit jocuri despre scrierea numerelor prin unirea punctelor.
pictura cu degetul creioane foarfecă autocolante
Pedagogia Mariei MontessoriMaria Montessori a fost o pedagogă iluminată de la începutul secolului al XX-lea, care a revoluţionat felul în care putem privi dezvoltarea şi educarea copiilor. Mulţumită scrierilor ei, pedagogia a revenit la adevărata natură a copilului, începând să-l privească drept un explorator, binecuvântat de la o vârstă fragedă cu o profundă bogăţie cognitivă care, în prezenţa stimulilor adecvaţi, va determina dezvoltarea cunoaşterii şi-i va permite să crească. În pedagogia Montessori, cunoaşterea este o experienţă care trece prin simţuri (pipăit, văz şi auz) şi utilizează manevrarea liberă a materialelor, fiind susţinută de libertatea alegerii şi făcând uz de experienţa practică şi experimentarea directă, în locul unei înţelegeri conceptuale abstracte. Ajutorul dat unui copil pentru a se dezvolta înseamnă încurajarea iniţiativei sale spontane, respectarea descoperirilor sale gradate, tolerarea confruntării sale independente cu erorile şi încurajarea obţinerii satisfacţiei de a învăţa pe cont propriu cum să nu le mai repete.

 

 

Montessori: o lume de realizări
PRIMA MEA CARTE DESPRE FORME
Text de Chiara Piroddi
Ilustrații deAgnese Baruzzi
Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu

Eficiența în dobândirea unei capacități sau în dezvoltarea cunoașterii necesită unele elemente fundamentale: creativitate, libertatea alegerii, simplitate, varietate și distracție. Acestea sunt ingredientele alese şi combinate pentru a crea această carte de activități în scopul învățării principalelor forme geometrice, destinată copiilor cu vârsta de la 3 la 4 ani.
„Prima mea carte despre forme” a fost concepută și realizată pentru a stimula dezvoltarea de capacități complexe, așa cum sunt cele vizual-spațiale și vizual-constructive, prin propunerea de jocuri de manevrare a materialelor și creativitate care au ca subiect principalele figuri geometrice.
Prin intermediul unor activități de coordonare mână-ochi (decuparea formelor, completarea lor prin unirea punctelor, urmărirea conturului cu degetul etc.) și de asociere între forme și obiectele din realitate cu forme echivalente, copilul poate memora cu ușurință structura formelor geometrice ale pătratului, dreptunghiului, triunghiului, rombului, pentagonului și hexagonului. Metoda utilizată în crearea activităților este inovatoare, deoarece se bazează pe principiile Metodei Montessori. De aceea, paginile oferă distracție și jocuri, dar în același timp dețin o structură conceptuală de bază foarte specifică, fiind strategic orientate spre consolidarea dezvoltării cognitive a copilului.
Structura activităților caută să respecte cele 3 etape de învățare progresivă definite de Montessori: 1. prezentarea și explorarea materialului prin intermediul simțurilor (văz, auz și mai presus de toate pipăit), 2. recunoașterea obiectului lecției, 3. reamintirea materialului respectiv. Jocurile din carte explorează principalele abilități implicate în dobândirea cunoașterii formelor geometrice, incluzând: jocuri ce implică explorarea spațiului vizual, precum și manevrarea și reproducerea formelor, prin urmărirea punctelor trasate, pentru a pregăti conștientizarea motorie care va fi utilă pentru desenarea formelor și de asemenea pentru scriere; jocuri de asociere a conturului cu numele formei; jocuri de asociere a formei cu obiecte din realitate care au aceeași formă; jocuri de recunoaștere și reamintire a formelor, pornind de la un obiect; jocuri despre mărimea formelor și aranjarea lor în succesiune; jocuri de construire a unor obiecte, utilizând formele.
Aspectul paginilor este repetitiv în mod deliberat, astfel încât la început formele sunt prezentate cu numele lor, îngăduind copilului să se familiarizeze cu structura lor fizică prin asocierea explorării tactile și vizuale, după care sunt propuse diverse tipuri de jocuri, care includ gradat formele prezentate, consolidând memorarea. În felul acesta paginile de activități au o complexitate crescătoare, totuși copilul poate opta să înceapă cu activitatea care-l inspiră cel mai mult, ba chiar este îndemnat să procedeze în acest fel! Se speră că el va putea alege singur felul cum să-și utilizeze cartea, fiind astfel captivat de activități, dedicându-și atenția descoperirii modului în care se construieşte un pătrat prin unirea punctelor, asocierii unui cerc cu obiectele rotunde din viața de zi cu zi, experimentării cu contururile formelor prin utilizarea pictării cu degetul, ori plasării de autocolante ale formelor la locul lor în obiectele ce trebuie completate. Utilizarea autocolantelor care pot fi aşezate într-un singur fel este importantă, deoarece îi permite copilului să se joace independent, verificându-și exactitatea muncii, observând singur erorile și învățând să se autocorecteze.
Am inclus de asemenea unele sugestii practice. Este important să nu vă întrerupeți copilul-explorator în timp ce este concentrat asupra activității sale și să nu interveniți pentru a-l corecta. Nu este necesar să-i acordați un timp pentru începerea sau terminarea activității, deoarece copilul trebuie să se bucure de carte după cum crede de cuviință. Dacă unele activități par prea complexe, le poate încerca din nou ulterior, când se simte pregătit, iar curba dezvoltării sale a mai avansat puțin. Adultul trebuie să-și asume o poziție de însoțitor și să aștepte cu răbdare și interes inițiativele copilului. Prezența sa este însă indispensabilă pentru citirea instrucțiunilor pentru jocuri.
Este util să conferiți formelor un înțeles concret, asociindu-le cu obiecte sau experiențe din viața de zi cu zi, întrucât în acest mod se înlesneşte procesul de învățare. Din acest motiv, activitățile se referă adesea în mod deliberat la viața din familie. Este bine să încurajați învățarea prin manevrarea materialelor; de aceea, se sugerează întotdeauna ca primă activitate de cunoaștere atingerea formelor cu degetul arătător, urmând ordinea indicată de săgeți, sau colorarea formelor. În această privință, pictarea cu degetul este foarte utilă, deoarece permite copilului să experimenteze mai bine caracteristicile formei prin explorarea tactilă. Tipul de material necesar copilului pentru a realiza activitatea (culori, foarfecă, creion) este indicat în desenul mic din colţul de sus al paginii, care reprezintă:
pictură cu degetul creion foarfecă autocolante
Pedagogia Mariei Montessori
Maria Montessori a fost o pedagogă luminată de la începutul secolului al XX-lea, care a revoluționat felul în care putem privi dezvoltarea și educarea copiilor. Mulțumită scrierilor ei, pedagogia a revenit la adevărata natură a copilului, începând să-l privească drept un explorator, binecuvântat de la o vârstă fragedă cu o profundă bogăție cognitivă care, în prezența stimulilor adecvați, va determina dezvoltarea cunoașterii și-i va permite să crească. În pedagogia Montessori, cunoașterea este o experiență care trece prin simțuri (pipăit, văz și auz) și utilizează manevrarea liberă a materialelor, fiind susţinută de libertatea alegerii și făcând uz de experiența practică și experimentarea directă, în locul unei înțelegeri conceptuale abstracte. Ajutorul dat unui copil pentru a se dezvolta înseamnă stimularea inițiativei sale spontane, respectarea descoperirilor sale gradate, tolerarea confruntării sale independente cu erorile și încurajarea obţinerii satisfacției de a învăța pe cont propriu cum să nu le mai repete.

 

 

Montessori – o lume de realizări
PRIMA MEA CARTE DESPRE CULORI
Text de Chiara Piroddi
Ilustrații de Agnese Baruzzi
Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu

Eficiența în dobândirea unei capacități sau în dezvoltarea cunoașterii necesită unele elemente fundamentale: creativitate, libertatea alegerii, simplitate, varietate și distracție. Acestea sunt ingredientele alese şi combinate pentru a crea această carte de activități în scopul învățării culorilor, destinată copiilor cu vârsta de la 3 la 4 ani.
„Prima mea carte despre culori” a fost concepută și realizată cu o abordare nouă, care stimulează dezvoltarea capacității de recunoaștere și reamintire a culorilor, de care copiii mici sunt atât de interesați. Activitățile sunt structurate potrivit principiilor Metodei Montessori, astfel încât nu sunt simple jocuri pentru oferirea de amuzament, ci activități strategic orientate, care folosesc jocurile pentru a consolida – într-un mod precis direcționat – dezvoltarea cognitivă a copilului.
Activitățile din carte explorează toate abilitățile principale implicate în dobândirea cunoașterii culorilor și pe parcursul lor sporesc în complexitate. Totuşi, copilul poate opta să înceapă cu activitatea care-l inspiră cel mai mult, ba chiar este îndemnat să procedeze în acest fel! Se speră că el va putea alege singur felul cum să-și utilizeze cartea, fiind astfel captivat de jocuri, dedicându-şi atenția colorării desenelor, experimentării folosirii culorilor, cu ajutorul vopselelor pentru degete, utilizând autocolantele sau decupând animale care-i plac pentru a le păstra pentru jocuri viitoare.
Este important să nu vă întrerupeți copilul-explorator în timp ce este concentrat asupra activității sale și nici să nu interveniți pentru a-l corecta, deoarece exercițiile sunt structurate astfel încât copilul poate să devină conștient de erorile sale și să învețe să se autocorecteze. Nu este necesar să-i acordați un timp pentru începerea sau terminarea activității, deoarece copilul trebuie să se bucure de carte după cum crede de cuviință. Dacă unele activități par prea complexe, le poate încerca din nou ulterior, când se simte pregătit, iar curba dezvoltării sale a mai avansat puțin. Adultul trebuie să-și asume o poziție de însoțitor și să aștepte cu răbdare și interes inițiativele copilului. Prezența sa este însă indispensabilă pentru citirea instrucțiunilor pentru jocuri. De câte ori e posibil, este bine să favorizați activitățile de manevrare a materialelor, deoarece reprezintă modul cel mai bun de învățare. În această privință, vopselele pentru pictarea cu degetul sunt foarte utile, pentru că îi permit copilului să experimenteze mai bine folosirea culorii fără să abandoneze explorarea tactilă.
Structura activităților caută să respecte cele 3 etape de învățare progresivă definite de Montessori:1. prezentarea și explorarea materialului prin intermediul simțurilor (văz, auz și mai presus de toate pipăit), 2. recunoașterea obiectului lecției,3. reamintirea materialului respectiv.
Activitățile constau din: jocuri de explorare vizuală și conștientizare motorie, astfel încât copilul să se ocupe în primul rând de dimensiunea vizual-spațială și coordonarea mână-ochi; jocuri de prezentare a culorilor primare și secundare, care sunt asociate cu obiecte din viața de zi cu zi, pentru a concretiza strategia de învățare și a asigura integrarea de către copil a culorilor ca parte naturală a experiențelor sale cotidiene; jocuri de recunoaștere și reamintire a culorilor, mai ales prin utilizarea autocolantelor de la sfârşitul cărții, care vor fi lipite în locurile indicate de pe pagini; și în cele din urmă jocuri despre diferențele de intensitate a culorilor și aranjamentul lor în gradația corectă.
Materialele necesare copilului pentru a realiza activitatea (culori, foarfecă, creion) sunt indicate în desenul mic din colţul de sus al paginii, care reprezintă:
pictura cu degetul creioane foarfecă autocolante
Pedagogia Mariei Montessori
Maria Montessori a fost o pedagogă luminată de la începutul secolului al XX-lea, care a revoluționat felul în care putem privi dezvoltarea și educarea copiilor. Mulțumită scrierilor ei, pedagogia a revenit la adevărata natură a copilului, începând să-l privească drept un explorator, binecuvântat de la o vârstă fragedă cu o profundă bogăție cognitivă care, în prezența stimulilor adecvați, va determina dezvoltarea cunoașterii și-i va permite să crească. În pedagogia Montessori, cunoașterea este o experiență care trece prin simțuri (pipăit, văz și auz) și utilizează manevrarea liberă a materialelor, fiind susţinută de libertatea alegerii și făcând uz de experiența practică și experimentarea directă, în locul unei înțelegeri conceptuale abstracte. Ajutorul dat unui copil pentru a se dezvolta înseamnă stimularea inițiativei sale spontane, respectarea descoperirilor sale gradate, tolerarea confruntării sale independente cu erorile și încurajarea obţinerii satisfacției de a învăța pe cont propriu cum să nu le mai repete.