Castigatorii:
Monica Marton
Mihai Tanasie
Marius Orbai
Adi L.
In cazul in care nu primiti e-mail in decursul a 5-7 zile (verificati si folderul spam), va rugam sa contactati direct Editura Meteor Press pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/meteorpress.
Un nou concurs, al carui premiu va consta in cartea:
Hoţul de artă al lui Hitler – Susan Ronald
Pentru a participa la concurs trebuie sa fiti abonat la newsletter Cititorul, sa distribuiti acest concurs pe Facebook, si sa lasati un comentariu pe aceasta pagina, specificand, pe scurt, cum a inceput Saga familiei Gurlitt pentru Susan Ronald.
(abonarea la newsletter se face AICI)
Vor fi oferite cinci premii, printr-o tragere la sorti care va avea loc in data de 29 mai 2018 (prin random.org). Castigatorii fi contactati prin e-mail de catre Editura Meteor Press. Anuntarea castigatorilor va fi facuta in cadrul acestei pagini si pe pagina Facebook https://www.facebook.com/cititorul/.
În această carte absolut captivantă, Susan Ronald expune viclenia, lăcomia şi ipocrizia cu care complicii lui Hitler s-au îmbogăţit după pofta inimii de pe urma suferinţei umane, jefuind colecţii de artă ale muzeelor Europei şi ale evreilor şi alimentând prin vânzările de „artă degenerată” maşinăria de război nazistă.
Pasaj din prolog: Saga familiei Gurlitt a început pentru mine în 1998, într-una dintre zilele acelei ierni geroase care se abătuse ca un blestem asupra Europei de la sfârşitul lui octombrie până în aprilie. Ninsese abundent şi era un frig de crăpau pietrele. La acea vreme eram bancher de investiţii, specializată aproape exclusiv în restaurarea clădirilor istorice şi arhitecturii peisagistice şi introducerea lor într-un circuit de utilizare alternativă. După câte ştiam, eram singurul exemplar independent din „comunitatea bancară” autorizată, de aceea pentru unii eram la fel de rară ca un inorog de aur (sau un balaur proverbial pentru alţii) şi mă bucuram de statutul, minor, este adevărat, al unui star rock. Recunoşteam că eram capabilă să văd şi să cunosc lucruri şi locuri pe care majoritatea nici măcar nu le puteau întrezări. Acestea fiind zise, devenisem hapsână şi simţeam o nevoie urgentă de schimbare. Nu am avut nici cea mai mică bănuială că ziua aceea urma să devină una dintre cele mai importante din cariera mea.
Era pur şi simplu o altă călătorie de o zi la Zürich, ca multe alte zeci de călătorii de o zi pe care le făcusem în anii precedenţi. Deoarece în compania mea exista un acţionar elveţian instituţional, Zürich, Geneva şi Lausanne deveniseră destinaţii obişnuite în căutarea de investitori de bună-credinţă. Sub ameninţarea zăpezii şi a furtunii, eram nerăbdătoare să mă întâlnesc cu potenţialul investitor împreună cu directorul lui de bancă şi să mă întorc rapid cu dovada capacităţii sale de a investi milioane în proiectul la care lucram.
Destinaţia mea era una dintre cele mai scumpe şi exclusiviste artere din lume – Bahnhofstrasse, sediul principalelor bănci de pe glob şi, cel mai important, al clienţilor lor bogaţi veniţi din toate colţurile lumii. Legile elveţiene privind secretul bancar îi atrăgeau deopotrivă şi pe cei cu bani, şi pe cei cu faimă – în special pe atunci. Astăzi, lucrurile sunt uşor diferite.
Saga familiei Gurlitt a început pentru Susan Ronald în 1998, intr-o călătorie de o zi la Zürich. Destinaţia era una dintre cele mai scumpe şi exclusiviste artere din lume – Bahnhofstrasse, sediul principalelor bănci de pe glob şi, cel mai important, al clienţilor lor bogaţi veniţi din toate colţurile lumii. Legile elveţiene privind secretul bancar îi atrăgeau deopotrivă şi pe cei cu bani, şi pe cei cu faimă – în special pe atunci. Întâlnirea cu potenţialul investitor şi directorul băncii lui a decurs bine, iar ultimul punct de pe agenda zilei urma să fie verificarea certificatelor de acţiuni, a certificatelor de depozit, a bijuteriilor şi obiectelor de artă din seiful băncii…unde a zarit un raft glisant uşor întredeschis. A zărit marginile a ceea ce i s-a părut a fi un tablou peisagist din secolul al XIX-lea şi o etichetă cu literele „RLITT” inscripţionate sub ramă. Rlitt? Gurlitt?
Foarte interesanta poveste!
Saga familiei Gurlitt a inceput pentru Susan Ronald in 1998 , intr-o calatorie de o zi la Zurich. Legile elvetiene privind secretul bancar ii atrageau deopotriva si pe cei cu bani si cei cu o anumita pozitie. Intalnirea cu un posibil investitor si directorul bancii lui a decurs in mod favorabil. Aceasta poveste pare interesanta , chiar sunt curioasa sa castig aceasta carte!
Saga familiei Gurlitt a început pentru Susan Ronald în 1998, intr-o călătorie de o zi la Zürich, pe una dintre cele mai scumpe şi exclusiviste artere din lume – Bahnhofstrasse, sediul principalelor bănci de pe glob şi, cel mai important, al clienţilor lor bogaţi veniţi din toate colţurile lumii. Legile elveţiene privind secretul bancar îi atrăgeau deopotrivă şi pe cei cu bani, şi pe cei cu faimă – în special pe atunci. Întâlnirea cu potenţialul investitor şi directorul băncii lui a decurs bine, iar ultimul punct de pe agenda zilei urma să fie verificarea certificatelor de acţiuni, a certificatelor de depozit, a bijuteriilor şi obiectelor de artă din seiful băncii…unde a zarit un raft glisant uşor întredeschis. A zărit marginile a ceea ce i s-a părut a fi un tablou peisagist din secolul al XIX-lea şi o etichetă cu literele „RLITT” inscripţionate sub ramă. Rlitt? Gurlitt?