Jurnal 1935-1944 – Mihail Sebastian

Ar putea fi una din cele mai bune carti romanesti pe care nu le-ai citit. “Jurnalul” lui Mihail Sebastian te va purta in probabil cea mai interesanta, mai plina de viata si mai activa intelectual perioada din istoria Romaniei – perioada interbelica si cea din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Te va purta si in viata autorului, cu neimplinirile sale personale, cu aventurile sale sexuale – uneori descrise foarte explicit, si cu paradoxul unui om care a gasit justificari intelectuale tocmai unui curent care a facut poporul sau sa sufere atat de mult.
Iosif Hechter pe numele sau real – era evreu nascut la Braila – Sebastian a fost unul dintre cei mai cunoscuti dramaturgi ai anilor de dinaintea de acest razboi. In ciuda acestui lucru – precum si a faptului ca era un avocat destul de bun, el ne prezinta imaginea unui om macinat de nelinisti si chiar depresie.

Cartea asta nu e insa doar despre el, ci e si despre un personaj cu mult mai interesant – Bucurestiul interbelic. Vorbim aici de un Bucuresti al elitelor, in care regasim cele mai grele nume ale culturii romanesti din acea perioada, dar si industriasi sau alte tipuri de bogati. Greu putem gasi o lucrare ce ar putea zugravi mai bine acest “tablou”. Viciile, micimea, lacomia, dar si generozitatea si curajul in unele cazuri, apar la tot pasul. Si moravurile “picante” unor doamne si domnisoare apar aici – de fapt, sunt unele dintre elementele care fac deliciul acestei carti si nu spunem asta ca si cum toata lumea ar “muri” dupa scenele sexuale. Pur si simplu, e o incursiune reala in chestiuni care tin de viata privata in aceasta perioada de efervescenta.

De la aceste scene, cu timpul, trecem la unele mult mai dramatice – persecutia evreilor – batuti, interzisi, nedreptatiti, chiar ucisi – in timpul efemerului si antisemitului guvern Goga-Cuza, a legionarilor sau a celui al maresalului Ion Antonescu.
E o perioada in care Sebastian insusi a fost fortat prin lege sa renunte la cariera de jurnalism, ba chiar piesele sale au fost interzise in teatre. Una dintre ele, “Steaua fara nume”, a fost considerata insa atat de interesanta incat autorul a trecut pe ea un pseudonim, Victor Mincu, pentru ca aceasta sa poata fi jucata. Sunt momente dramatice, in care simti efectiv trairile, spaimele unui om care a ajuns sa se teama – ca milioane de alti oameni din etnia lui – doar pentru faptul ca era evreu.

Povestea lui Sebastian
Putine aventuri in lumea literara romaneasca sunt atat de incurcate precum cea a lui Mihail Sebastian. Desi evreu, el l-a avut ca mentor pe celebrul antisemit Nae Ionescu, unul din personajele celebre ale epocii interbelice si a scris in “Cuvantul”, publicatie ce reunea multi autori cu aceasta orientare. Mai mult, acesta i-a scris si o prefata puternic anti-evreiasca la cartea sa despre evrei, intitulata “Dupa doua mii de ani”, in care Sebastian incerca sa explice de ce poporul sau a suferit si e aproape predeterminat sa mai sufere. Cartea – si scandalul din jurul ei – l-au propulsat pe Sebastian in randurile “vedetelor”. Pozitia sa a fost consolidata si de cartea “Cum am devenit huligan”, in care le raspundea tuturor criticilor sai.
Dar nu incarcatura si semnificatia acestei carti sunt cele care te vor face sa o “devorezi”, ci scrisul vibrant al autorului, modul in care iti transmite sentimentele. O carte de neratat.