Invazia – Dean Koontz

O carte in care autorul reuseste sa creeze o atmosfera de sfarsit de lume, in aparenta o invadare a Pamantului de catre forte extraterestre ostile, care incep transformarea lumii, pana la cele mai mici amanunte.

In Invazia lui Dean Koontz, Molly si Neil Sloan sunt protagonistii actiunii; un cuplu tipic american, in care el stie exact cand ea are nevoie de sustinere (si bineinteles ca i-o acorda cu prisosinta), iar ea este femeia cu traume din copilarie, dar care devine din ce in ce mai puternica odata cu desfasurarea actiunii.

Cascade argintii cadeau peste padurile din bronz, poleind deopotriva scoarta si ramul cu lumini de aur.
Molly observa cu uimire o miscare sub vernda. Isi indrepta atentia de la copaci catre umbrele de dincolo de geam. Sub fereastra se deplasau siluete marunte, sinuoase. Erau atat de tacute, fluide si misterioase incat, vreme de o clipa, parura a fi doar rodul imaginetiei – expresii ake temerilor ancestrale.
Apoi una, trei, cinci dintre ele si-au ridicat capetele si si-au intors ochii galbui spre fereastra, privind-o intrebator. Erau la fel de reale ca si Molly, doar ca aveau dinti ascutiti.
Veranda gemea de lupi. Furisandu-se din calea furtunii, pe trepte, pe podeaua din lemn de pin, se stransesera la adapostul acoperisului, ca si cum aceea nu ar fi fost o casa, ci o arca ce urma curand sa porneasca in calatorie, dusa de apele umflate ale unui potop apocaliptic.

Scriitura nu e rea deloc, as zice chiar ca e notabila, romanul nefiind o relatare mai mult sau mai putin seaca a actiunilor unor monstri diabolici care doresc sa distruga civilizatia umana, ci o naratiune presarata cu impresii intime, atentie la factorii psihologici si referiri la scrieri ale lui T.S. Eliot.

Inafara faptului ca romanul are o tenta accentuat moralizatoare, tipic americana, lucrurile stau bine. Nu e un roman pe care sa-l analizezi, fiindca nu sta in picioare ca opera universala, dar e o carte placuta, scrisa dragut, care te prinde.

Faptul ca eroii sunt condusi, in actiunea lor de salvare a copiilor, de catre un catel, m-a facut sa zambesc, fiind convins ca asta este unul dintre putinele lucruri care pot fi ancorate in realitatea imediata. La o “cernere” morala, majoritatea animalelor ar castiga in fata oamenilor.

Dupa inclinarea capului, ciobanescul parea sa intrebe daca Molly Sloan – Molly cea simtitoare, cea care avea resorturile interioare bine incordate, care traise mereu mai mult in viitor decat in prezent, care pornise spre tinte minutios planuite si aratase prudenta in toate, mai putin in scris, care evita dramele din propria viata, dar le punea pe hartie – putea intelege intentiile unui sfinx aducator de roze, ale unui rebus pe patru picioare, care dorea cu atat ardoare sa fie citit si inteles corect.
Trandafirul ii tremura in mana, iar o petala se deprinse moale, ca o picatura de sange, si cazu pe tablia mesei.
Iar cainele astepta. Cainele o urmarea. Zambea.

Dupa ce legiunile diavolesti se retrag, indeplinindu-si misiunea, finalul vine previzibil printr-o lume noua, curata, in care copiii si animalele, “inimi curate si curajoase”, dau tema urmatorului roman pe care Molly Sloan il va scrie cu siguranta: Speranta.

Cartea Invazia – Dean Koontz a aparut in 2006, la Editura Rao, in traducerea lui Gabriel Stoian, si poate fi gasita AICI, alaturi de alte romane ale lui Dean Koontz.