Mitul democratiei – Lucian Boia

Credem ca stim foarte bine ce inseamna democratia – daca nu la noi, macar la tarile cu democratie “adevarata”, precum cele din Vest. Toti suntem egali, oricine poate fi ales, nu mai exista “clase” sociale, conducerea depinde de vointa tuturor cetatenilor, politicile se fac pentru ei, principiul pe care totul se intemeiaza este libertatea.

Marele istoric Lucian Boia demonstreaza in cartea “Mitul democratiei” ca lucrurile sunt doar pe jumatate asa. Democratia, una dintre “religiile laice” ale epocii moderne, precum nationalismul, seaman in multe aspecte chiar cu dictatura, oligarhia, monarhia traditionala sau multe alte forme de guvernamant pe care nu doar ca le-a inlocuit, dar le-a si condamnat. Nu ofera ceea ce a promis, uneori nici pe departe. De multe ori, a oferit doar iluzia schimbarii, a “salvarii”, a mai binelui, iar oamenilor le-a fost, poate, la fel de greu ca pe vremea “hulitelor” regimuri anterioare.

Exemplele sunt multe – tin in primul rand de egalitate, care n-a prea fost. Cand s-a facut trecerea la democratie, elitele proveneau, aproape de fiecare data, din randurile fostului regim, erau “esalonul al doilea”, ceva ce li se va parea foarte cunoscut romanilor, care dupa Revolutia din 1989 au cunoscut exact acelasi fenomen.

Mai sunt si alte exemple – permeabilitatea sociala, spre exemplu in Franta, era aceeasi, la 100 de ani distanta, ca si pe vremea monarhiei.
Un altul, tot din Franta – inlocuirea “tiraniei regale” a insemnat o pierdere a libertatii pentru toate regiunile, acum controlate puternic de la centru.
Boia examineaza mai multe tipuri de democratii, comparatia facandu-se in special intre cea franceza si cea americana. Concluzia sa – democratia nu este niciodata ceea ce se vrea a fi, e departe de idealurile pe care tot ea si le-a impus.

Atentie insa: asta nu inseamna ca democratia e rea sau ca nu e mai buna decat toate celelalte regimuri. Asta ne duce la celebra fraza a lui Winston Churchill: “Democratia e cel mai rau sistem de guvernare, cu exceptia tuturor celorlalte”.

Scopul cartii nu e sa te faca sa fii un adversar al democratiei, ci sa o intelegi asa cum e, cu toate limitarile sale. Multi poate nu vor fi de acord cu liniile generale ale cartii, vor considera ca Boia exagereaza si accentueaza doar liniile negative, insa vor admite ca multe dintre concluziile sale sunt valide.
Asadar, “Mitul democratiei” e o carte ce trebuie citita pentru a intelege unde e mit si unde e realitate in cea mai de succes constructie politica din istoria lumii. S-ar putea sa te ajute sa imbunatatesti democratia si lumea in care traiesti, la un moment dat, sau macar sa stii sa nu ai asteptari mai mari.

Publicata intai in Franta, tara fata de care Lucian Boia are o mare afinitate, aceasta lucrare e destinata unui public inteligent, dar e scrisa asa cum o face acest prolific autor – intr-un stil lejer. Ce inseamna asta: zeci de motive sa o citesti, niciunul sa o eviti daca poti sa o ai. Ca si restul cartilor acestui istoric specializat in a “face lumina”.