Una din cartile esentiale scrise de marele neurolog si psihanalist austriac Sigmund Freud, “Psihopatologia vietii cotitiene (despre uitare, greseala de vorbire, superstitie si eroare) este una din cele mai bune lucrari pe care le vei citi vreodata despre intelegerea micilor “dereglari” din viata ta.
De unde vin greselile, balbaielile, fricile noastre, chestiunile irationale care ne tulbura existenta cotidiana? Marele om de stiinta austriac analizeaza – pentru prima data in istoria lumii la un nivel atat de serios, trebuie mentionat – toate aceste fenomene. El le da si un nume care de atunci a ramas in istoria stiintelor care se ocupa de psihicul uman – le-a numit “acte ratate”.
Chiar si pentru un necunoscator, pentru cineva care nu e in mod normal pasionat de acestea – sau de vreo altfel de stiinta – cartea asta s-ar putea dovedi unul din cele mai interesante si utile lucruri citite vreodata. La urma urmei, cine nu ar vrea sa stie mai multe despre acest subiect? Cine nu ar vrea sa se inteleaga de ce nu “functioneaza”, de ce greseste, de ce uita in anumite momente?
Greu de gasit o incursiune mai precisa decat aceasta lucrare de avangarda pe care Sigmund Freud a scris-o pe vremea cand Imperiul Austro-Ungar inca exista, in 1901, iar autorul era totusi relativ tanar, cel putin pentru domeniul in care lucra. Vom gasi aici lucruri care au facut istorie la vremea lor si cu ajutorul carora Freud a devenit primul “titan” in adevaratul sens al cuvantului in domeniul psihopatologiei.
El se bazeaza pe o serie de experimente, observatii si teorii logice inovatoare pentru a ajunge la concluzii referitoare la natura acestora. Desi pentru unii pot parea greoaie, sunt printre cele mai accesibile chestiuni scrise sau rostite de Freud, un motiv in plus sa cumperi aceasta carte daca vrei sa-ti faci o idee despre acest domeniu. In cazul in care esti interesat sa intelegi mai bine OMUL si imperfectiunile sale, dar si ce-i determina unele dintre comportamentele neasteptate, aceasta e una din lucrarile de baza, fie ca esti pasionat de psihologie, psihiatrie sau de stiinte sociale inrudite.
Iata un fragment din care iti poti face o idee despre faptul ca e, totusi, o carte “umana”, pe alocuri amuzanta, date fiind intamplarile care pot aparea din aceste “acte ratate”.
“Un prieten imi comunica urmatoarea intamplare: «Am acceptat cu cativa ani in urma alegerea in comitetul unei anumite uniuni literare, pentru ca am presupus ca asociatia mi-ar fi putut fi odata de ajutor promovand reprezentarea dramei mele, si am luat parte regulat, chiar daca fara prea mult interes, la sedintele care aveau loc in fiecare vineri. Acum cateva luni am primit apoi asigurarea unei montari la teatrul din F. si de atunci mi s-a intamplat sistematic sa uit de sedintele uniunii. Cand am citit scrierea dumneavoastra despre astfel de lucruri, m-am rusinat de uitarea mea, mi-am facut reprosuri ca este o mojicie sa nu mai particip acum dupa ce nu mai am nevoie de oamenii respectivi si m-am hotarat sa fac totul pentru a nu uita sa merg in vinerea urmatoare. Mi-am tot amintit de aceasta intentie a mea, pana ce am dus-o la indeplinire si m-am aflat in fata usii salii de sedinte. Spre mirarea mea era inchisa insa, sedinta fiind incheiata; caci ma inselasem asupra zilei: era deja sambata!»”.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.