Aceasta este inca o carte remarcabila a genului SF, care a reusit sa castige cele mai importante premii din aceasta categorie, Hugo si Nebula. “Vorbitor in numele mortilor”, de Orson Scott Card, este o continuare oarecum indirecta, cu acelasi personaj principal, a la fel de celebrei “Jocul lui Ender”.
Deosebirea dintre cele doua tine de faptul ca prima era o carte SF de aventura, razboi si strategie, in timp ce aceasta e una cu laturi filosofice, despre viata, moarte, si alte fiinte inteligente in afara oamenilor.
Actiunea – care in mod normal e la peste 3.000 de ani distanta in timp, dar care, din cauza relativitatii calatoriei in spatiu, e aici la doar 20 distanta, are loc pe planeta Lusitania, acolo unde traieste o specie remarcabila, “porcusorii”, singurele fiinte inteligente pe care oamenii le gasisera in afara “gandacilor”. Acolo ajunge Ender, copilul devenit barbat care distrusese flota – si intrega civilizatie – a “gandacilor”, dar care acum nu voia altceva decat sa fie un anonim cu numele de Andrew, care sa se integreze in randurile colonistilor de pe Lusitania si sa-si indeplineasca rolul de “vorbitor in numele mortilor”. Cu el poarta si un lucru pretios – oul in care salasluia regina “gandacilor”, ultima speranta a acestor vietuitoare disparute, dar si o telepata care influenteaza in mod direct lucrurile.
Ender insa reuseste sa ramana in atentia omenirii si prin lucrari anonime pe care le semneaza “Vorbitor in numele mortilor” si care starnesc o adevarata miscare bazata pe reperele sale si inspirata din invatamintele razboiului impotriva “gandacilor”, menita sa ii inteleaga mai bine pe cei decedati, dar si sa ii faca pe oameni sa-i inteleaga pe gandaci. In acest timp, adversarul sau de la distanta este chiar fratele sau, maleficul Hegemon Peter Wiggin, care a reusit sa-l zugraveasca umanitatii ca pe autorul unui genocid groaznic, care a distrus o intreaga specie.
Pe Lusitania insa e tot o poveste despre umanitate – despre iubirea pe care Andrew/Endero gaseste acolo, despre incercarea de a face pace intre oameni si “porcusori” cu riscul de a declansa o revolta, dar mai ales despre ce mai inseamna specia umana. Micro-universul colonistilor de pe aceasta planeta e, practic, umanitatea in miniatura, pusa in conditii extreme.
O carte ce te pune pe ganduri
Cartea asta e, in primul rand, complexa, inteligenta si plina de suprize care iti vor stimula mintea. E o carte care, desigur, i-a pus pe ganduri pe multi dintre cei care se gandesc cum va fi cand, la un moment dat, omenirea va intalni viata extraterestra.
“Vorbitor in numele mortilor” e interesanta pe mai multe planuri – imbina povesti de dragoste, drame umane, intrigi, necunoscutul intalnirii cu o alta specie, jocuri la varf care manipuleaza omenirea pe mii de ani si asa mai departe.
E o carte interesanta, mai ales daca esti fan al genului SF si daca ai citit sau vazut filmul “Jocul lui Ender”. Daca da, partea buna e ca aceasta serie se continua cu mai multe carti, urmatoarea, cu actiunea decurgand, de data aceasta, direct din a cartii de fata, fiind “Xenocid”.
[…] acestei carti este, ca si in predecesoara sa, “Vorbitor in numele mortilor”, planeta Lusitania, acolo unde traiesc, alaturi de colonisti umani, singurele doua specii […]